Ewan McGregor şi Jim Carrey, îndrăgostiţi

Actorii vor întruchipa un cuplu de homosexuali care se îndrăgostesc în închisoare

Pentru a-ţi pregăti un rol trebuie să te pui într-o atare situaţie şi să explorezi terenul.
Având acest obiectiv, actorii Ewan McGregor şi Jim Carrey au fost văzuţi discutând recent, în “Halo bar”, din Miami, în chiar ziua celebrării Martini Tuesday. Cei doi vor interpreta rolurile a doi gay care se îndrăgostesc în închisoare: I love you Phillip Morris.
Jim Carrey va juca rolul condamnatului Steven Marshall, care se amorezează de colegul de celulă Phillip Morris, interpretat de Ewan McGregor. Carrey încearcă să evadeze din închisoare, când McGregor iese.
Nu este prima dată când McGregor se pune în pielea unui homosexual. În 1995, a interpretat rolul unui bisexual în El libro de cabecera şi în 1998 a apărut într-o scenă gay cu Christian Bale în Velvet Goldmine.

Barfly sau cum sa dansezi 'cu oile' la inghesuiala

Pentru ca vineri seara, cand as putea iesi in oras, nu o fac, prietenii mei aleg sambata, pentru ca e mai comod pentru ei. Ma supun. Daca acum o saptamana eram oripilata de ce am vazut in Club A (nu mai fusesem de aproape un an), sambata asta am ales Barfly-ul (cel nou).
DJ Vasile (Bono) a fost gazda. Dupa mediatizatul interviu din mai putin mediatizatul cotidian Cotidianul., de care prietenii mei s-au entuziasmat excesiv, am fost incantata sa ascult piese U2, Doors, Rolling Stones, Duffy, Simple Minds, dar si ceva din muzica pentru copiii astia, cam retardati, emo se numesc, care au chipurile o emotivitate. Care o fi aia si in ce consta, pe strada nu am vazut-o, pentru ca in alta parte nu cred ca se manifesta pustii. Am observat in schimb coafura si insignele. Asta e de baza. Lasand la o parte patura asta infima, Barfly e chiar un club unde vin tineri acceptabili. Daca nu ai masa rezervata nu e chiar placut. Atmosfera devine incinsa pe la ora 1.00, nu mai e loc sa te misti (abia am gasit iesirea la plecare, asta dupa un slalom printre ahtiatii dansatori). Daca sora mea spunea ca in Grande Comandante e aceeasi muzica ca acum 10 ani, in Barfly e aceeasi ca in recent desfiintatul Bar...fly, dar buna. E si aici un inceput de fitza. Incep sa vina tinereii cu multi bani, cei care lucreaza in companiile (alea care conteaza) la moda. Mai vezi cate un nostalgic. Pana si DJ Vasile e acu DJ Bono si a uitat cand 'dansa cu oile' in Vama. Dar, poate sunt eu cam pretentioasa si vreau naturalete. Totul se schimba, dar nu in bine.

Cel mai vechi cântec din lume

Sunt numai 10 secunde. O voce feminină cântă un cântec popular francez. Înregistrarea, datată 1860, este cea mai veche şi a fost recent descoperită de doi oameni de ştiinţă americani.
La începutul acestui an, istoricii David Giovannoni şi Patrick Feaster au descoperit o versiune a melodiei 'Au Clair de la Lune', de Pierrot Répondit, înregistrată cu ajutorul unui aparat numit fonoautograf. “Căutam încă de anul trecut, a fost o adevărată muncă de detectiv”, a recunoscut Giovannoni.
Fonoautograful a fost inventat de francezul Edouard-Leon Scott de Martinville, cel care a reuşit să creeze imagini vizuale ale sunetului folosind un fir care se mişca odată cu undele sonore şi le marca pe o hârtie. Scott de Martinville nu a reuşit niciodată să reproducă muzica înregistrată, dar, cu câteva decenii în urmă, de când drepturile de autor s-au transformat într-o temă de actualitate, a avut perspicacitatea de a patenta înregistrările.
David Giovannoni şi colegul său Patrick Feaster au găsit în 2007 mai multe înregistrări ale lui Scott de Martinville, le-au scanat şi le-au luat în Statele Unite. A fost nevoie de a scana mai multe mostre ale muncii inventatorului francez pentru a asculta “Au clair de la lune”.
Versiunea lui Scott de Mantinville, disponibilă pentru public pe Internet, este de slabă calitate, dar poate fi ascultată clar vocea feminină şi se recunoaşte şi cântecul. Înregistrarea este mai veche cu 17 ani decât “Mary had a little lamb” de Thomas Edison, considerată până acum cea mai veche din lume. Edison, inventatorul gramofonului, nu a reuşit doar să înregistreze cântecul, ci să-l şi reproducă.
Scott de Martinville a inventat fonoautograful şi a realizat imprimări cu fineţea unui investigator, nefiind preocupat de faptul că-l ascultau şi alţii.
“Au Clair de la Lune” s-a auzit pentru prima dată în public la conferinţa anuală a Asociaţiei Colecţiilor de Sunete Înregistrate, la Universitatea din Standford (California), la 148 de ani de când a fost înregistrată. “Reacţia oamenilor a fost entuziastă, mulţumitoare”, a spus Giovannoni. Istoricii cred că în arhive s-ar putea afla multe alte înregistrări, chiar mai vechi decât aceasta.